Manifest pentru barbatul abuzat

5410
65

De cateva zile incoace sunt din nou „abuzat”, iar in seara asta a fost apogeul:

– Iubire, gata! Trebuie sa scrii si tu pe blog mai des! Nu asa face un blogger adevarat!
– Ma femeie, in primul rand, eu nu sunt blogger. Sunt doar un alt barbat abuzat de sotie… Si in al doilea rand, ce am vorbit noi? „Scriu cand vreau, ce vreau si am voie sa injur”, nu?
– Exagerezi… Stiu ca iti place sa scrii si nu poti sa negi asta!
– Ok… In cazul asta, si eu stiu ca iti place sa imi faci un pui la cuptor cu niste legume la gratar si nu poti sa negi asta!
– Mbine… Fie… Fa cum vrei…

Stiam ca decat sa gateasca o ora si sa miroasa a mancare, mai bine ma lasa sa imi vad linistit de bere si cateva episoade din Familia Bundy. Desi aparent scapasem, nu era deloc asa pentru ca isi pusese „fata”. Acea fata care topeste pana si gheata din congelator… Era „supi”… Si credeti-ma: nu o vreti pe Alina in preajma fiind „supi”! Drept urmare, am intrerupt episodul din Familia Bundy, doar pentru a-l interpreta pe Al pe pielea mea. Asa ca i-am dat un „pupi” ca sa nu mai fie „supi”, si m-am pus la calculator. Si uite asa, stau de 35 de minute si 2 beri jumate, si ma gandesc despre ce sa scriu… Clar trebuie sa fie ceva intr-un ton revolutionar, cu spirit de gherila, un manifest impotriva abuzurilor la care sunt supus. Si eu si toti barbatii, ca specie!

Pai si avem cel mai bun exemplu de abuz chiar sub ochii nostrii: perioada 14 februarie – 8 martie. Aceste 3 saptamani care au fost gandite probabil de ma-sa lu’ Hitler sau oricum de cineva malefic, cu siguranta o femeie. O femeie careia ii placea sa vada barbati tarandu-se fara vlaga la concertele Holograf, Banica, Delia, Andra sau orice alt artist ce inmoaie inimi in „luna femeii”. Este inuman ca timp de 3 saptamani sa te plimbi prin parcuri, sa trimiti din 5 in 5 minute mesaje cu inimioare, sa zambesti in soare zilnic ca un ghiocel tampit, sa emani fericire cand de fapt in interiorul tau este Dante care isi scrie inca un volum despre Infern. Toate astea trebuie sa se termine! Si intr-adevar se termina, pentru ca aceasta perioada de calvar se incheie cu „Ziua Barbatului”. Acest praf in ochi aruncat pentru a ne inchide gura, aceasta firimitura scapata la masa negocierilor dintre barbati si femei. Cred ca femeile, dupa ce au inventat Sf. Valentin, Dragobetele, Martisorul si Ziua Femeii, au ajuns la concluzia ca au exagerat un pic:

– Fata, crezi ca e prea mult?
– Nu fata! Sunt doar 4 sarbatori… Au facut ei piramidele, nu pot sa indure o luna pe an?
– Pai da, dar sti ca mai au si ziua noastra de nastere, a soacrei, aniversarea nuntii, a logodnei, a cererii in casatorie, ziua internationala a spa-urilor, ziua femeii emancipate, ziua internationala a florilor, ziua (…)
– Ok, ok! Poate am exagerat un pic.. Uite, pe 9 martie declaram oficial „Ziua barbatului”
– Bun. Si ce traditii sa fie? Ce „drepturi” au de ziua lor?
– Ce drepturi sa aibe?! Nu au destule?? E ziua lor si atat! Ii lasam sa se laude cu asta!

Suntem atat de obositi dupa perioada asta ca nici macar nu ne vine sa sarbatorim. Nu cred ca ati auzit vreodata vreun barbat sa spuna ca este fericit ca e 9 martie si abia asteapta sa vina seara sa sarbatoreasca. Singurul lucru pe care ni-l dorim in aceasta zi este sa ne lasati sa stam intr-un colt si sa plangem de bucurie ca s-a terminat.

Am trecut acum cateva zile pe la Piata de Flori unde mi se parea ca se toarna un film horror. Majoritatea barbatilor tarau dupa ei, ca niste zombie, cate un buchet de flori, altii stateau pe bordura cu cartea de algebra pentru a calcula cate martisoare trebuie sa cumpere, unii incercau sa isi aminteasca care sunt florile preferate ale iubitei, iar altii pur si simplu plangeau in hohote pentru ca efectiv nu mai puteau.

Ca o paranteza, in categoria celor care nu isi aminteau florile preferate ale iubitei ma aflam si eu. Astfel am cumparat un buchet care mi-a bucurat ochii si nasul fara a face prea mult caz. Ulterior am constatat ca de fapt am luat o mostra de coroana funerara, pentru ca buchetul era realizat din garoafe, gerbera, crini si niste verdeata. Era foarte frumos si miroasea bine… Nu aveam de unde sa stiu ca se fac coroane si din flori roz…

Revenind… Nu pretind sa ni se ridice statui, pentru ca este in natura noastra sa va suportam orice toane si sa va facem orice pofta, inca de cand boul de Adam a muscat din mar… As vrea doar sa intelegeti ca singurul motiv pentru care induram toate astea, este pentru ca va iubim… De cele mai multe ori nu ne descurcam sa aratam asta, dar va asigur ca orice barbat care accepta aceste abuzuri o face din dragoste… Asa ca ati putea sa ne aratati aprecierea voastra si macar de „Ziua barbatului” sa ne lasati sa fim barbati. Sa fim acele animale grobiene care au in cap doar fotbal si tate, care iubesc sa zaca o ora pe canapea dupa o zi de munca, care isi lasa ciorapii murdari peste tot si care nu stiu ca mai nou garoafele se dau doar la mort. In speranta ca vom reusi candva sa coexistam intr-o simbioza perfecta, va urez „La multi ani” de ziua noastra.

5410
65

2 Comments

Add Yours
  1. 2
    Soare Carmen

    De mult nu am mai citit ceva atât de amuzant. Dragă domnule ai talent. Si ai descoperit asta datorită cui? A nevestei si abuzurilor ei. Asa ca treci la scris in continuare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.